| Cântul meu şi-a despuiat podoaba |
 |
 |
 |
| Luni, 29 Iunie 2009 23:14 |
 Cântul meu şi-a despuiat podoaba. Eu nu mai pun trufie-n el. Podoabele-ar împiedica unirea noastră, s-ar pune între noi şi foşnetul lor ar acoperi glasul Tău. Mândria-mi de poet moare de ruşine la vederea Ta. O, Stăpâne-Poet, m-am aşezat la picioarele Tale, ca să fie viaţa mea simplă şi limpede – un flaut de trestie pe care-l umpli cu muzica Ta! |